Scatiul

Scatiu – Carduelis spinus L.

Scatiul este o specie de păsări mici, răspândită în cea mai mare parte a Europei şi a Asiei, fiind, în general, sedentară. În unele ierni, în funcţie de condiţiile de climă şi de  hrană, poate migra, în număr mare, spre sud.

Vara preferă zonele mai înalte, cu păduri mixte, hrănindu-se cu orice fel de seminţe, în special de anin şi conifere – preferând semiţele de molid –, dar şi de ierburi (Asteraceae, Polygonaceae); iarna coboară în regiunile de deal, ajungând chiar şi în parcurile oraşelor, unde nu pare a fi stânjenit de prezenţa omului.

Cuibăreşte în pădurile de conifere, femela fiind cea care construieşte cuibul, la mare înălţime faţă de sol, tot ea clocind cele 3-5 ouă depuse, masculul participând la hrănirea puilor. Prima generaţie de pui, apare pe la mijlocul lui aprilie, iar a doua, începând cu a doua parte a lunii iunie. În perioada de hrănire a puilor  vânează mai mult insecte, pentru a le asigura acestora necesarul de proteine.

Exceptând perioada de cuibărit,  trăieşte gregar, adunându-se în grupuri numeroase, în special toamna şi iarna, lansându-se în zboruri ondulate, în stoluri mari.

Este printre puţinele specii la care a fost observat comportamentul numit “allofeeding”: exemplarele subordonate dintr-un grup regurgitează hrana exemplarelor dominante (de acelaşi sex); acest comportament contribuie atât la stabilirea unei ierarhii stricte în grup, cât şi la mărirea coeziunii grupului.

Pasăre mică de 11-12 cm, cu avengura aripilor de 20-23 cm, cu o coadă scurtă şi evident bifurcată, se remarcă prin penajul dungat, galben-verzui. La toate vârstele, atrag atenţia ciocul delicat, combinaţia surprinzătoare de dungi galbene de pe aripi, precum şi  petele galbene de la baza cozii.

Dimorfismul sexual este evident: masculul are culoarea galben-intens, calota neagră, mai mult negru pe aripi şi coadă, reliefând  galbenul, şi fundul galben-verzui, în timp ce femela este mai verzuie, distinct dungată deasupra şi dedesubt,  în special de pe lateralele  pieptului  până pe flancurile cozii.

Culoarea neagră a guşii, frunţii şi calotei masculului, albul penelor de pe pântecele femelei, dar şi marginile negre ale cozii şi penelor lungi de la aripi, sunt determinante în a-l deosebi de cănăraş (Serinus serinus).

Bibliografie:

http://www.asociatiaornitologica.ro/forum/viewtopic.php?f=28&t=41
http://www.banaterra.eu/romana/scatiu-carduelis-spinus
http://www.eukarya.ro/enciclopedie/regnul-animalia/carduelis-spinus-scatiu
http://es.wikipedia.org/wiki/Carduelis_spinus
http://israelibirdsstamps.yardbirds.org.il//bl8.html

Alte fotografii:

– Botul interfluviului Pârâul lui Isus – Întortochiatul – Munţii Breţcului/Munţii Vrancei – 20 februarie 2011