Într-o după-amiază, prin Cheile Țăsnei !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !

Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

Expediția <Cerna-2016>, în munții Cernei și ai Mehedinților.

– fotoreportajul traseului din prima zi (5 august), prin Cheile Țăsnei, poate fi vizionat … mai jos !
– pentru a vedea fotoreportajul traseului din ziua a II-a (6 august) – un circuit prin și primprejurul crovurilor – executați click aici !
– obiectivele zilei a III-a, Cascada Vânturătoarea și un circuit prin insolitele sate din Munții Cernei – Ineleț, Scărișoara și Țațu -, sunt prezentate aici !
– ziua a IV-a a fost destinată “perlei” Munților Cernei, Arjanei; click aici pentru a vedea fotoreportajul !
– pentru a accesa fotoreportajul ultimei zile a expediției (la Cheile Corcoaiei, la Canionul Râmnuței și la complexul carstic de la Ponoare) executați click aici !

Intro – din mașină, de pe drumul spre bază (Băile Herculane):

De pe autostradă, accesul la Râpa Roșie (Sebeș) e permis doar vizual, din goana mașinii !

 

 

 

 

 

 

Râpa Neagră de la Mehadia, un martor al eroziunii produse asupra unor strate de conglomerate grezoase, marnoase și carbonatice; la Râpa Roșie stratele sunt formate preponderent din argile și gresii !

 

 

 

 

 

Pe un promontoriu al unui deal de vizavi de Râpa Neagră se află ruinele Cetății Mehadia  (sec. XIII)
[Amănunte, fotografii și descriere acces, aici!]

 

 

 

 

 

 

 

Context geomorfologic pentru Cheile Țăsnei …

 

 

 

 

 

 

 

 

 

… !

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Traseu: Poiana de Jos a Țăsnei [Pensiunea Dumbrava] – Cheile Țăsnei – Moara de apă de la Cascada Dracilor – retur !

 

 

 

 

Plecăm [h = 16:3o] per pedes, din parcarea largă …

 

 

 

 

 

 

 

… aflată la gura Țăsnei, nu departe de Pensiunea Dumbrava.Vizavi mai multe panouri informative ne atrag atenția că ne aflăm în Parcul Național Domogled-Valea Cernei, că suntem la debutul traseului care ne interesează, că suntem pe un teren privat (Poiana de Jos a Țăsnei) și camparea este interzisă și …

 

… că trebuie să plătim 2 lei taxă de vizitare a traseului la sediul parcului național. Dincolo de fondul chestiunii este important de evidențiat … forma sub care a fost expusă; căci, cvasi majoritatea facilităților turistice din parc, marcajele cu precădere – căci altele nici nu există (cu excepția panourilor informative) – au exact aspectul … acestei plăci !

 

 

Din capătul micii poieni, firește, intrăm în pădure și …

 

 

 

 

 

… foarte repede, traversăm Țăsna și urcăm, în serpentine largi, pe versantul ei drept, îndepărtându-ne oarecum de vale; …

 

 

 

… revenim curând spre ea !

 

 

 

 

 

Schimbarea direcției ne facilitează accesul la peisaje perdeluite de frunzișul pădurii; domină, deocamdată, imaginea Arjanei (prin reprezentanți) !

 

 

 

Sunt și la nivel … solului lucruri de remarcat: tot prin … reprezentanți, o familie de ferigi, dar și un intrus; …

 

 

 

 

… și încă ceva, și mai … terestru !

 

 

 

 

 

 

 

 

Intrăm în chei printr-unn fel de poată, dar pe la … etaj, …

 

 

 

 

 

 

 

… unde e o fereastră … semideschisă !

 

 

 

 

 

 

Încă mai avem de urcat !

 

 

 

 

 

Suntem pe <drumul patraulelor> (patrulele grănicerilor austrieci, prin chei fiind trasată granița  dintre Imperiul Habsburgic și România), atârnate de stânci, …

 

 

 

 

 

… câteva flori !

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Punctul în care poteca grănicerilor atinge altitudinea maximă este amenajat …
[h = 17:30]

 

 

 

 

 

 

 

 

… un … post de … belvedere; …

 

 

 

… spre versantul drept al văii Țăsna …

 

 

 

 

 

… și spre cel stâng !

 

 

 

 

 

Spre … afundul cheilor …

 

 

 

 

 

 

… cu ochii tot sus …

 

 

 

 

… !

 

 

 

 

 

 

 

 

Pașii ne duc, totuși, …

 

 

 

 

 

 

 

… la … vale; …

 

 

 

 

 

 

 

… care nu tocmai … anostă …
[Puțină … animație, aici !]

 

 

 

 

 

 

 

…, …
[Animație, și aici !]

 

 

 

 

 

 

 

Pasajele …

 

 

 

 

 

… de pe valea, largă și fără ruperi de pantă, a Țăsnei …

 

 

 

 

 

… au, în consecință, un oarece calm !

 

 

 

 

 

 

Până la un punct, de unde poteca suie pe versantul drept al văii !

 

 

 

 

 

Odată cu pașii, ochii caută și ei sus !

 

 

 

 

 

 

 

 

Apa a rămas jos, spre amonte urmând cea mai sălbatică porțiune a cheilor, un canion pe parcursul căruia sunt de învins 3 cascade cu înălțimi de 3-6 m, echipate cu pitoane (conform Bogdan Dudău – Canionul Țăsnei, Munții Carpați, 9/1998); evident parcurgerea sa – spre aval – necesită o coardă și minime cunoștințe de utilizare a ei !

Portalul prin care Țăsna își părăsește canionul !

 

 

 

 

 

De pe poteca ce trece pe deasupra canionului …

 

 

 

… evaluăm posibilitatea abordării muchiei văii Țăsnei, cea dinspre crovuri, ceea ce ar constitui premizele realizării unui traseu în circuit prin chei, Poiana Ploștina și peste Vf. Pietrele Albe …

 

 

… !

 

 

 

 

 

 

Deocamdată, revenind la traseul pe care ne aflăm, coborâm …
[h = 19:00]

 

 

 

 

… la Moara …

 

 

 

 

 

 

 

 

 

…

 

 

 

 

 

… și Cascada Dracilor !
[Aici, un filmuleț !]

 

 

 

 

 

 

 

 

Revenind apoi în traseu ne reîntâlnim cu apa Țăsnei (de unde ne imaginăm încă o abordare a traseului imaginat anterior) !

 

 

 

 

[Detalii]

 

 

 

 

 

Ne oprim de îndată ce intrăm în pădure; apare marcajul triunghi albastru ce marchează una dintre cele două poteci spre Balta Cerbului !

 

 

 

Facem cale întoarsă …

 

 

 

 

…, …

 

 

 

 

 

… așa că avem parte de … déjà-vu-uri, …

 

 

 

 

 

 

 

 

 

… florilor acordându-le, de această dată, ceva mai multă atenție …

 

 

 

 

 

 

 

 

… !

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Urcând (sic !) spre ieșirea din chei …

 

 

 

 

 

 

 

 

 

… aruncăm o ultimă privire în urmă !

 

 

 

 

 

Sus, …

 

 

 

 

 

 

 

 

 

… de pe platforma cu cruce și … belvedere, …

 

 

 

 

 

 

 

… ne luăm … rămas bun de la cele două … logo-uri ale Munților Cernei: Biliana și Zascolul Arjanei !

 

Drumeția e ca și terminată, dar cu un ușor sentiment de … neîmplinire; însă vom reveni (?) să urcăm pe Pietrele Albe și pe Inălăț, poate la început de vară, poate toamna, să prindem … efervescența florilor de stâncării, ori pe-a culorilor !

 

 

 

h = 20:30

 

 

 

 

 

 

 

Addenda: Despre toponimul “Țăsna”> – în construcție !

Cea mai la îndemână rădăcină etimologică pentru toponim (pentru care există și varianta “Țesna“) este vechiul slav <тѣснъ> [pronunție probabilă, țîsni] = <strâmt, îngust>, (pus în relație cu στενός, στενά, στενή [stenos, stena, steni]/din greacă = <îngust, limitat, restrâns, strict>) de la care s-au format, cu aceleași sensuri de bază:
– тесен, тесный, теснo [țeisen, țiesnîi, țiesna] în rusă, de la care s-a format теснина [țesnina] =  <trecere îngustă – de obicei – între două înălțimi, canion, chei, curmătură, ravină, defileu, pas, vale îngustă și adâncă cu pante abrupte, despicătură>;
– цесна, цесны [?, ?] – bielorusă;
– тісний, тіснo [tcisnîi, tcisno] – ucraineană;
– ciasny [ciasne] – poloneză;
– stěsnaný, stísněný, těsný, těsně [stiesnanii] [stisnienii] [tchiesnii] [tchiesnie] – cehă;
– tesný [tcesnii] – slovacă;
– tijesno, tijesan [tiesno, tiesan] – sârbo-croată;
– tẹ́sen, tẹ́sna [?, ?] – slovenă;
– тесно, тесна [tesno, tesna] – macedoneană;
– тесен [?] – bulgară

Ca exemplu prezentăm două toponime sârbo-croate din aria semantică a Țăsnei:
– Tisno, localitate pe insula Murter – aflată în partea croată a Mării Adriatice și despărțită de continent printr-un canal maritim lat de 20 m, numele localității “vorbind” despre îngustimea acestui canal;
– Tijesno [tiesno], un canion lung de 8 km de pe cursul râului Drina, un râu sinuos cu ape repezi, verzui și reci care, pe un pat de calcar, își sapă drumul prin Bosnia & Herzegovina apoi pe granița dintre acesasta și Serbia, pentru a se vărsa în râul Sava, afluent al Dunării. Drina taie munții, formând chei spectaculoase cum ar fi Suhi Dol-Biserovin (45km) și Mededa (26 km), sectorul cel mai strâmt (12m), dar și cel mai adânc (12 m), al acestora din urmă, fiind Tijesno ! Tot Tiesno e numit un alt canion, tot din Republica Sârbă a Bosniei & Herțegovinei, aflat pe râul Vrbas, un alt afluent al Savei.

Bibliografie:
– Petar Skok – Etimologijski rjecnik hrvatskoga ili srpskoga jezika (Dicționar etimologic al limbii croate sau sârbe), Academia Jugoslavă de Științe și Arte-Frumoase, Zagreb, 1971
– https://gufo.me
– https://en.wikipedia.org/wiki/Drina
– https://en.wikipedia.org/wiki/Tisno
– https://fr.wikipedia.org/wiki/Vrbas

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !