Traseele noastre în Munții Întorsurii

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !

Legenda link-uri:

– link pe nume – fotoreportaj/fotoindicații de orientare;
– (*) – descriere traseu;
– (**) – informații din ziua parcurgerii.

Cu un singur vârf peste 1.200 m (Pilișca/Piliștea – 1.223 m), dintre celelalte, mai … înalte, puține depășind 1.000 m (câteva, totuși, au … chiar peste 1.100 m), mai nimerită este cealaltă denumire sub care sunt cunoscuți, Munceii Întorsurii; totuși, dacă, de pildă, Munții Berzunți sunt numiți … munți și ajung la doar 988 m …
De ce ai Întorsurii, a cui întorsură ? Nu a Carpaților, deși sunt parte a Curburii acestora, ci a Buzăului, acesta obligat, chiar de acești … munțișori, să facă din drumul său spre vest o întoarcere de 180 de grade, poate, necrezându-se în stare să-i ferestruiască; a reușit însă, vrând-nevrând, nemaiputându-se întoarce din drum, să despice chiar catena principală a Carpaților, mai lată, mai înaltă, mai dură decât … prăpădiții aceia de muncei din vest de care se speriase ! La ceea ce a făcut Buzăul doar un singur râu s-a mai încumetat și a și reușit: Oltul; sau și Mureșul cu lanțul vulcanic!
Astfel, culmea principală a Carpaților, așa cum, … teoretic vorbind, ar fi trebuit să arate și în realitate, urmând o continuitate firească, cea predestinată … orogenetic – Ciucaș – Tătaru – Siriu – Podu Calului – Penteleu – Vrancei -, e dramatic frântă de isprava Buzăului; aproape tot Ciucașul Înalt, Tătarul, Siriul, Podul Calului și Penteleul au rămas astfel … pe de lături. Culmea e (sic !) că Orientalii, deși … înfrânți, au rămas totuși … nefrânți, tocmai datorită munceilor de la … întorsura Buzăului; culmea lor principală e cea care asigură, de bine, de rău, continuitatea morfologică a Curburii și, implicit, a Orientalilor.

Turistic vorbind, această continuitate morfologică este însă ignorată: “banda roșie” a culmii principale a Carpaților trece din Ciucaș în Munții Vrancei așa cum ar fi făcut-o, firesc, dacă Buzăul reușea să își vadă de drumul pe care pornise dinspre izvoare și nu era forțat să se răzgândească. Doar că, pentru a păși din Siriu în Podu Calului, “banda roșie” trebuie să traverseze Buzăul, ceea ce înseamnă o rupere de pantă de vreo 700 m; nu mai punem la socoteală că și trecerea de pe Podu Calului pe Penteleu e la fel de … nefirească, necesitând încă două sincope: traversarea Cașocei (± 200 m) și a Bâscei Mari (± 400 m). În treacăt, să spunem că reușita Buzăului, dar și, parțial, a Bâscei Mari, de a tăia transversal Carpații Curburei, e rezultatul tectonicii … locale, putând fi explicată plastic prin sugerarea imaginea unui trunchi de copac rupt, în parte doar – să zicem, scoarța -, în încercarea de a-l îndoi: exteriorul e cel așchiat și, astfel vulnerabilizat, interiorul îndoiturii – adică, Munceii Întorsurii – asigurând viabilitatea trunchiului !

Totuși, cine se ambiționează să realizeze integrala creastei principale a Carpaților – la modul … ortodox, adică, morfologic – are la îndemână, în acești munți – ai Întorsurii -, următorul traseu, “al culmii principale”:

VAMA BUZĂULUI – Gura Dălghiașului – Mt. Aurel – Vf. Kelemen – Vf. Blidaru – Muchia Tisei – Mt. Cucoanelor – Pasul Predeal – Mt. Cârlanu – Dl. de Cărămidă – Dl. Mohoș – Vf. Gherchianoș – Vf. Chiurușu Mare – Vf. Brusturosu – Vf. Cașcut – Valea Zagonu Mare – ZAGON [L = cca 55 km, D =  cca 2.200 m ÷ 2 zile]

O posibilă sectorizare morfo-turistică a Munților Întorsurii:

Sect. I (sudic): cuprins între văile Zizin și Dălghiu la sud, respectiv, Teliu și Grumezia la nord;
Sect II (central): între Teliu și Grumezia, respectiv, Valea Mare, Homoș și Scrădoasa spre nord;
Sect III (vestic): ceea ce a mai rămas !

 

Traseele noastre (deocamdată):

1. Dobârlău – Culmea Pilișca – Vf. Pilișca – Culmea Vânătorului –  Culmea Predealului – Mt. Cârlanului – Poiana Cucului – Mt. Siridiu – Dl. Cușuruș – Dobârlău (**)
2. Dobârlău – M-rea Mărcuș – Vf. lui Moghior – Vf. Pilișca – Dl. Finișoara – Dobârlău (**)
3.Teliu-Vale – Dl. Negru – Dl. Capra – Muchia Tisei – Dl. Cucoanelor – Pasul Predeal – Dl. Predeal – Muchia Vânătorului – Dl. Pilișca – Dl. Piatra Ursului – Teliu-Vale (**)
4. Boroșneu Mic – Dl. Braniștea – Dl. Saciova – Dl. Sârdaru – Dl. Mogoș – M-rea Valea Mare – Dl. Gherchianoș – Muchia Boroșneu Mic – Boroșneu Mic (**)
5. Păstrăvăria Valea Morii – Dl. Drăgușu – Dl. Burduș – Calea Muierii – Dl. cu Mesteceni  – Păstrăvăria Valea Morii (**)
6. Budila (Gura Văii Popii) – Dl. Budilei – Vf. Ortoș – Vf. Blănarului – Vf. Fântâna Înaltă – Muchia Tisei – Dl. Caprei – Vf. Negru – Dl. Cireșului – Gura Văii Popii (**)
7. BARCANI – Dl. Cresteș – Dl. Cașcut – Muchia Bicoheț – Vf. Brusturos – Vf. Dealului – Dl. Zagon – Vf. Chiurușul Mare – Poiana Biții – BARCANI (**)
7a. Barcani – Dl. Cresteș – Dl. Cașcut – Gura Văii Mari – Vf. Brusturos – Vf. Dealului – Dl. Zagon – Barcani (**)
8. LĂDĂUȚI – Dl. Borșoș – Vf. Chiorușu – Poarta Lădăuți – Culmea Lădăuțiului – Dl. Bărbatului – LĂDĂUȚI (**)
9. BRĂDET – Dl. Hărcăoaiei  – Dl. Ucigașului – Dl. Floroaia – Culmea Surducel – Pasul Predeal – Plaiul Scurt – Dl. Cocanilor – Muchia Tisei – Dosul Brădetului – BRĂDET (**)
10. GHELINȚA (Valea Ghelința Mare, gura P. lui Iacob) – Dl. Cetatea Mare – Culmea Ghelinței – Vf. Stogu Mare – Vf. Baba – Vf. Lujerului – Poiana Butuci – Mt. Poarta Vânturilor – Izv. Bâscei Mari – Valea Pîrîului Cocenilor – Gura P. lui Iacob (**)
11. ZAGON (Valea Zagonul Mare) – Muchia Poienii  – Poiana Cozmei – Vf. Poienii – Șaua Mocirloasă – Poiana Între Plaiuri – Culmea Spinarea Taurului – Culmea Afinișului – Vf. Brusturosu – Poiana de la Răscruce – Poiana Singuratică – Valea Zagonului (**)
12. FLOROAIA – Valea Scrădoasei  – Dl. Rotund Mic – Dl. Rotund Mare – Dl. Măldăraș – Vf. Mâței – Vf. Țiglelor – Poiana Cucului – Vf. Cârlanu – Vf. Făcălău – Pasul Dobârlău/Floroaia – Culmea Talului – FLOROAIA (**)
13. Acriș (Gura Acrișului Mic) – Mt. Țâlfa Înaltă – Mt. Coconilor – Muchia Tisei – Vf. Blidaru – Culmea Acrișului – Gura Acrișului Mic (**)
14. VAMA BUZĂULUI (Valea Dălghiașului) – Dl. Stânei – Vf. Blidaru – Vf. Căliman – Valea Sasului – Pasul Sasului – Vf. Sasu – Pasul Dobromir – Valea Cerna – Mt. Aurel – Valea Dălghiașului (**)
15. Valea Dălghiașului – Dl. Stânii – Mt. Blidaru – Vf. Căliman – Pasul Sasului – La Cernea – Vf. Aurelu – Valea Dălghiașului (**)
16. Lisnău-Vale (Gura Izvorului Frumos) – Valea Lisnăului – Dl. Bucheru Mic – Dl. Mărului Sălbatic – Valea Sociovei – Cetatea Sociova – Dl. Pârâului Alb – Poiana Cusuruș – Dl. Cusuruș – Cetatea Barabas – Piciorul Izvorului Frumos – Cetatea Torokvar – Gura Izvorului Frumos (**)

Detalii:

Traseele noastre pe Muntele Pilișca

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1. Dobârlău – Culmea Pilișca – Vf. Pilișca – Culmea Vânătorului –  Culmea Predealului – Mt. Cârlanului – Poiana Cucului – Mt. Siridiu – Dl. Cușuruș – Dobârlău (**)
2. Dobârlău – M-rea Mărcuș – Vf. lui Moghior – Vf. Pilișca – Dl. Finișoara – Dobârlău (**)
3.Teliu-Vale – Dl. Negru – Dl. Capra – Muchia Tisei – Dl. Cucoanelor – Pasul Predeal – Dl. Predeal – Muchia Vânătorului – Dl. Pilișca – Dl. Piatra Ursului – Teliu-Vale (**)

Observații privind marcajele:
– marcajele “punct albastru”, “punct galben” (din zona Dl. de Cărămidă) și “cruce roșie”, consemnate pe cvasitotalitatea puținelor hărți ale Munceilor Întorsurii, nu au corespondență și în teren;
– în schimb, există un marcaj “bandă roșie”, întâlnit de noi pe o porțiune a culmii Vf. Aluniș – Vf. Pilișca și unul “punct galben” – foarte deteriorat – pe un mic sector al piciorului vestic al Vf. Pilișca !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !