Trovanţii de la Slobozia/Oneşti – Subcarpaţii Moldovei
“Cuibul” de trovanţi
“Bourul” – detaliu din grupul anterior !
Pentru a vedea şi alte formaţiuni geologice, de pe Valea Trotuşului sau din ţară, descrise de noi, executaţi click aici !
One Comment
Trackbacks/Pingbacks
- IoanaD5 - […] Trovanții sunt formațiuni numite și concrețiuni de gresie (grezoase)[1], create în straturi de nisipuri, legate între ele printr-un ciment…
Despre sorgintea trovanților se știu destul de puține lucruri, dar:
– nu se formează “datorită apelor calcaroase”! O ipoteză destul de larg acceptată (având în vedere locurile unde se găsesc, la noi, cel puțin, – în Subcarpați, ori la periferia regiunilor muntoase vestice) spune că trovanții s-au format la gurile marilor râuri/fluviilor (din timpuri geologice), unde, din cauza curenților turbionari, depunerea și acumularea nisipurilor marine a urmat tipare specifice. Se mai vorbește și despre alte cauze, suplimentare, precum microcutremurele etc.
– (“ca formare”) nu “seamănă cu stalactitele și stalagmitele din peșteri”. Stalactitele și stalagmitele, ca și multe alte formațiuni din peșteri (speleoteme) se formează prin precipitarea carbonatului de calciu din soluții ce se saturează dizolvând calcarul în timpul (lent al) scurgerii lor prin fisurile tavanelor/pereților peșterilor (stalactitele, draperiile, discurile) sau cad, gravitațional, desigur, sub formă de picături, în golurile peșterilor, pe “podele” sau pe “polițe” (stalagmitele).