Pe via ferrata, în canionul Văii lui Stan din Făgăraș
Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare; executați click aici !
Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !
Via ferrata, sub forma în care este înțeles și vehiculat conceptul, a fost creația geniștilor italieni din timpul Primului Război Mondial, care au amenajat tehnic câteva trasee în Alpii Dolomiți în scopul deplasării trupelor militare. Dar, amenajări asemănătoare (cu pitoane, cârlige metalice, scoabe, cabluri/corzi) ale unor trasee turistice datează din sec. XIX, ca să nu mai vorbim de căile de comunicație dintre localitățile de munte prevăzute cu ajutoare artificiale pentru înaintare sau protecții de bază (ex. trepte, săpate în piatră, balustrade sau scări de lemn etc.), care ar putea fi considerate precursoare ale vie-lor ferrate de azi !
Conceptul a evoluat însă spre unul mult mai restrictiv ca accepțiune, astfel că traseele numite în prezent vie ferrate au un grad sporit de artificialitate – mult mai apropiate ideii de cățărare -, cu grade diferite de dificultate, necesitând echipamente individuale de protecție și securitate.
Via ferrata amenajată în canionul Văii lui Stan, probabil primul traseu de acest gen în România de o asemenea complexitate, are un alt gen de adresabilitate: pur și simplu e destinat turiștilor (măcar) cu o minimă experiență montană și poate fi străbătut (chiar) și în lipsa echipamentului specific de protecție: ham, lonje, cască. În plus este un traseu turistic oarecum clasic, parcurs și înainte de amenajarea sa ca via ferrata, dar în stil canioning, necesitând corzi și materiale adiacente specifice.
Accesul în traseul parcurs de noi la 3 august 2020:
Barajul Vidraru – Canionul Văii lui Stan – În Poieniță – Fosta Cabană Călugărița – Barajul Vidraru (T = 6 h, L = 8 km, Habs = 400 m) …
… se face de pe Transfăgărășan, plecând din parcarea de dinainte de traversarea barajului Vidraru – …
… cu binecunoscuta sa emblemă – …
… și coborând, în aval, …
… până la punctul de întâlnire a pârâului cu Transfăgărășanul !
Cei 2 km pe care-i avem de parcurs, chiar pe asfalt fiind, …
… nu pot fi socotiți monotoni …
… !
Intrarea pe Valea lui Stan e relativ bine marcată; de o săgeată indicatoare, mașini parcate, multe gunoaie; …
Începutul e cu un flavor de via ferrata, …
… dar continuarea e oarecum … banală, …
… însă nu chiar … insignifiantă !
După vreo 10-15 minute apar primele semne, timide …
… că, după … colț, ni se pregătește … ceva !
Într-adevăr, începe … via ferrata …
…
…
Din nou în albia pârâului, la confluența cu un mic afluent de dreapta …
… sub formă de … cascadă; de altfel, vom sui pe versantul său stâng, interfluviu ce-l desparte de valea principală …
… de care vom uita un timp !
Urcușul este echipat cu o scară, la început verticală, …
… de pe care avem, în stânga, o pitorească imagine a unei alte cascade a micului afluent (desigur, cu un bonus la … pitoresc în perioadele cu debit sporit).
Scara continuă cu o porțiune mai degrabă orizontală până sub a treia cascadă a pârâiașului …
… ! De aici, poteca încalecă creasta interfluviului trecând pe versantul lui dinspre Valea lui Stan !
Cărarea, protejată de o balustradă continuă, coboară oblic …
… pe marginea adâncului profund al Văii lui Stan …
… ajungând în cele din urmă în albia acesteia !
Un popas e binevenit; nu atât pentru ce a fost, cât pentru ce va urma !
Dar, un timp, lucrurile sunt încă destul de calme …
…
…, …
… până după al doilea cot al văii, dincolo de care aspectul ei și mai ales al traseului se schimbă total !
Imediat, vom lua act nemijlocit de noua situație …
…
…
…
…
… !
Dincolo de acest pasaj pur artificial, urmează unul … natural, scurt; …
… ca imediat să fie iar nevoie de sprijin … feros …
…
…
…
…
…
… !
Ajunși sus, pe buza cascadei, abia ce apucăm să ne … destindem, …
… că ne și iau în primire (sau noi pe ei) bolovani imenși prăvăliți în albia văii; …
… îi depășim, …
… de multe ori ajutați de scoabe și cabluri …
… !
Un nou pasaj … vertical ne atrage privirile !
Un scurt respiro …
… e binevenit !
Urcăm deasupra primei cascade, unde avem puțin de așteptat…
… !
Avem un fel de déjà-vu …
… !
Dincolo de a doua cascadă urmează o … cheiță …
… și imediat … ultima cascadă, …
… înainte de ieșirea din canion !
O privire înapoi nu poate fi decât cu … mândrie !
Mai avem vreo câțiva pași în stil … canionig …
… apoi alții în stil … jungle !
… dar și o … coadă de via ferrata ! Suntem pe barajul de unde apa Văii lui Stan este furată și dirijată prin subteran spre Lacul Vidraru !
Valea lui Stan ne mai supune o dată la … încercare, …
… și încă o dată, ultima dată; …
… dacă nu punem și traseul de părăsire a ei, …
… un urcuș continuu …
…
… rezolvat în jumătate de oră !
Din Poieniță – unde ajungem la capătul urcușului – …
… vom coborî oblic, tăind pieziș câteva brațe …
… ale Văii Călugăriței, un afluent al … Lacului Vidraru, …
… ajungând astfel la drumul forestier trasat pe această vale …
… puțin mai sus de ruinele fostei cabane Călugărița !
De aici, poteca turistică (punct roșu) taie câteva serpentine al drumului forestier …
… ajungând astfel mai repede la drumul de contur – neasfaltat – al Lacului Vidraru de pe malul său drept.
Pe parcursul celor 2 kilometri pe care îi avem de parcurs pe el trecem pe lângă o microhidrocentrală alimentată de apa ce vine din valea lui Stan, …
… delectându-ne cu panoramele oferite de larga deschidere a lacului !
Ca și noi, un vizitator de ocazie al Făgărașilor !
O videodescriere exhaustivă a traseului, aici !
Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !