Pe Vârful Zârna din Munții Vrancei
Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !
Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !
Pentru a citi descrierea traseului, executaţi click aici – în construcție !
10 aprilie 2016
Traseu: Ghelința (gura Pârâului lui Iacob) – Piciorul Păltinișului – Mt. Drumul Drept – Mt. Tistobic – Mt. Zârna – Mt. Lujerului – Mt. Baba – Mt. Stogu Mare – Mt. Cetatea Mare – Vf. Cetatea Mare – gura Pârâului lui Iacob
7:15
La poartă, la Ghelința: joncțiune, Onești-Comănești-Brașov !
7:30
4,5 km de … sat, încă 3,5 de zonă … industrială – petrolieră – și încă 1 km de drum forestier (de la confluența Ghelințelor, pe Ghelința Mare – spre dreapta) până la cabana silvică unde ne rămân mașinile !
Puțin – nici 150 m -, suim pe drumul Ghelniței Mari, …
… urmând apoi drumul …
… de pe Pârâul lui Iacob, doar 500 m, …
… căci deviem din nou, spre dreapta, și urcăm …
… pe un drum de tractor …
… așternut pe muchia Păltinișului – piciorul de munte ridicat în dreapta (vestul) confluenței pâraielor amintite !
Luăm aminte la … finalul traseului: Vârful Cetatea Mare; …
… ce pare că ne privește … cam de sus !
O panta blândă și acoperită de pădure – hălăduită de căprioare și de un … râs – …
8:45
… ne scoate pe plaiul Păltinișului (1.104 m), pe care continuăm spre stânga, …
… suind – puțin plouați -, spre plaiul Drumul Drept; …
… ne racordăm la el într-o poiană ce ascunde în ceață o stână părăsită. Drumul se curbează spre stânga, încălecând micul vârf al plaiului (semnalat de o veche cruce de lemn), …
… și continuă să urce …
… spre Vârful Tistobic, pierdut în ceață, printre brazi, undeva în stânga; …
… drumul îl evită, coborându-ne într-o mică șa, …
… unde întâlnim un punct albastru; motiv de … popas !
Marcajul e al unui vechi traseu, de pe la începutul anilor 1980, ce urcă din satul Zăbala pe Tistobic și, de aici, trecând peste Zârna, ajunge pe culmea principală a Munților Vrancei, sub Vârful Cobert (Lujerului); vom merge deci, împreună !
Dar nu-l vom mai vedea …
… o bună bucată de drum, pădurea pe care o … tăiem fiind, deocamdată, mult mai … tânără ca el.
În fine, un plai ceva mai … alpin !
O cabană, proaspăt instalată pe el, …
11:30
… ne face să vedem … “la vie en rose”…-verzui !
De la cabană, mergem spre est, instalându-ne pe cumpăna de ape dintre bazinele Ghelinței Mari și a Bâscei Mari !
Dar, după vreo 500 m, de pe platouașul pe care ne suie drumul ce ne-a adus de la cabană, plecăm spre nord-est, …
… coborând într-o șa joasă !
Firește, suim două trepte urmate de câte un pâlcușor de pădure, în care regăsim “punctul albastru”; …
… și iar coborâm: … substanțial și … necesar, pentru cel mai … crunt urcuș al zilei: cel al Zârnei !
Dublă … ambianță !
13:15
Suntem la 1.603 m și … ne tragem … sufletul !
Ne cheamă … depărtările !
La vale …
… spre ele (cu o … escală … frugală la stâna părăsită) !
Izvorul Bâscei Mari !
Pe poteca ce suie … helicoidal spre Muntele Lujerul (Cobert) întâlnim, din nou, puncte albastre !
Din capătul poienii La Butuci, de sub Muntele Lujerul, …
15:00
… ne preia marcajul “bandă roșie” – refăcut recent – al culmii principale a Carpaților, implicit a Munților Vrancei !
Poteca, de fapt, un drum de exploatare forestieră, ne poartă, … cam pe o curbă de nivel, sub culme, …
… trecându-ne de pe versantul vestic al Muntelui Baba (Bonio) pe cel estic al Muntelui Stogul Mare.
16:30
De cum revenim pe culme, în șaua nordică de sub Stogu Mare, o părăsim și cotim drastic spre vest, coborând pe muchia versantului drept al unui văi în formare, tributare Ghelinței Mari !
Numai bine ce depășim o zonă răscolită de lucrări forestiere, drumul … alegându-se cât de cât, …
… după un mic popas într-un adăpost pentru … cai – mult, mult mai curat decât … apartamentul vecin – al … stăpânilor -, …
… că și părăsim drumul forestier, preferând linia culmii Dealului Botoș (prima parte a Piciorului Cetatea Mare), …
… de pe care coborâm …
17:45
… în Poiana Bocor; aici, surpriză, se oprește ploaia și se trage, cât de cât, ceața: mai mult spre nord, …
… puțin și spre sud !
Trecem din Poiana Bocor …
… într-o șa, traversată de un drum petrolier, anticamera ultimului … supliciu al zilei:
… urcușul Cetății Mari !
18:30
Savurăm … victoria, repede, …
… și, repede, atrași de panta iute, ne dăm drumul la vale pe muchia vestică a vârfului; …
… spre final, deviem spre văiuga din stânga, …
… pentru a ieși în preajma unicului pod de peste Ghelința Mare, dincolo de care …
19:45
… regăsim mașinile !
Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !
O sa ii raspund in particular domnului Horatiu Popa insa cred ca este de interes pentru toti cititorii sa afle ca traseul punct albastru este acum in intregime refacut. Au fost portiuni cu marcajul complet lipsa, locuri unde disparea brusc si definitiv (Pilisul Covasnei, de exemplu) si locuri unde marcajul era non standard si greu vizibil.
Acest traseu se poate parcurge in doua zile, corespunzatoare celor doua ramuri ale sale : cea nordica porneste spre Vf. Lacauti din Zabala, cea sudica porneste din Covasna.
Latura nordica porneste de linga biserica ortodoxa Zabala (45°53’25.15″N/45°53’25.15″N) aflata pe strada ce duce la castelul Mikes si merge spre sud pe linga vechea biserica de lemn (ortodoxa, monument istoric) apoi urca pe deal in directia pilonului Orange. Pe creasta dealului se pot distinge si azi urmele unor transee din timpul razboiului. Din acest punct directia se schimba catre est si incepe urcusul prin padure, pe drumul forestier, pe alocuri noroios. Dupa aproximativ jumatate de ora, padurea batrina lasa loc unei zone ierboase, cu copaci mai rari si mai tineri. Aici padurea a fost devastata de furtuna din 5 noiembrie 1995 si inca nu s-a refacut complet. Dupa inca o jumatate de ora se ajunge pe creasta, la intersectia cu traseul punct rosu ce vine dinspre sud-vest, din Poiana lui Pavel (sau Palfei, cum se mai spune in romano-maghiara). Intersectia are aceste coordonate (45°52’6.84″N/26°15’17.25″E). Cele doua trasee merg impreuna pina sub Vf. Tistobic (sau Fagul Curat – 45°52’25.99″N/26°16’20.79″E). Punctul albastru continua spre Poiana Iacob (Iakobhavas – 45°51’35.46″N/26°17’31.05″E – punct terminus pentru un traseu cruce albastra ce vine din Covasna) si mai departe spre Zirna, Poiana Butuci si Vf. Lacauti.
Latura sudica porneste din Covasna din fata Hotelului Bradu impreuna cu un traseu punct galben spre Cetatea Zinelor si cu urmele unui marcaj inutil punct rosu care ducea la Planul inclinat. Punctul galben vireaza repede la dreapta, dupa camping si in scurt timp dispare si punctul rosu, in dreptul Planului inclinat. Dupa aceea, traseul punct albastru merge pe drumul prafuit spre Comandau pina in dreptul unei cabane a ocolului silvic unde incepe sa scurtcircuiteze serpentinele soselei si de unde pleaca si traseul cruce albastra de care am pomenit mai sus. Din acest punct (45°50’4.38″N/26°14’18.79″E) urmeaza o portiune cam dubioasa, cu vegetatie deasa si unde e posibil sa dam de Ursache. E bine de stiut ca in acest punct, pe marginea soselei e un izvor cu apa curata: 45°48’55.45″N/26°15’23.57″E. Traseul paraseste soseaua in acest punct unde este un indicator si o cruce 45°48’37.33″N/26°15’33.39″E. Dupa 200m prin noroi, urmeaza un urcus abrupt si pe urma o padure deasa, urmata de un faget frumos. In curind se iese pe culmea numita Pilisul Covasnei. Urmeaza o noua portiune de coborire pina in albia riului Bisca Mare pe care traseul o traverseaza in dreptul unui stavilar. Dupa 250m de mers pe sosea catre sud, se ajunge la un loc de popas cu indicator, la baza dealului Chiisoara (45°48’49.54″N/26°18’43.95″E). De aici incepe ultima etapa de urcare catre vf. Lacauti. Exista si un izvor – izvorul Popii – 45°49’23.99″N/26°20’27.83″E iar catre virf converg si alte trasee: 45°49’11.71″N/26°21’49.10″E – jonctiune cu triunghiul galben sosit de la Comandau si banda rosie, marcajul de creasta respectiv 45°49’28.06″N/26°22’8.44″E – jonctiune cu punctul rosu sosit de la cantonul silvic Mate Pal. La 200m est de acesta ultima jonctiune este refugiul cel nou construit in aceeasi poienita unde se afla si o troita cu numele Crucea lui Matei (45°49’28.34″N/26°22’17.81″E). De aici mai e foarte putin pina la vf. Lacauti; marcajul urmareste drumul forestier si ocoleste putin prin sud dar exista si o cale directa, mai abrupta, care duce direct la statia meteo.
Traseele sint toate vizibile si exportabile in forma t*.gpx sau *.kml pe situl acesta :
https://hiking.waymarkedtrails.org/#?map=13!45.8375!26.3213
Mulțumim pentru această amplă prezentare a unuia dintre cele mai frumoase trasee din vestul Munților Vrancei. Noi am parcurs o bună parte din el cu prilejul a două drumeții relativ recente (august 2020). Este, într-adevăr, refăcut și poate fi urmărit cu ușurință, cel puțin pe porțiunile parcurse de noi: din valea Bâscei Mari până pe Vf. Lăcăuți, de aici până în Poiana lui Iacob; de asemenea, din Poiana lui Iacob până în Poiana Palfei, precum și de pe Pilișul Covasnei până în valea Bâscei Mari, dar și pe o mică porțiune pe piciorul ce coboară din Pilișul Covasnei spre Covasna. Câteva observații:
– Pe Pilișul Covasnei, înainte de a ieși la gol, venind dinspre Covasna, se traversează o zonă de pădure prăbușită de furtună; trebuie ocolită;
– o problemă asemănătoare este la coborârea finală din Poiana Butuci la obârșia Bâscei Mari.
Nu putem să nu reamintim perpetuarea de ani buni a unei erori de marcaj, și anume, faptul că între Lăcăuți și Arișoaia se intersectează două marcaje identice: punctul albastru despre care vorbim aici și un punct albastru ce leagă Lăcăuțiul de valea Nărujei. E un lucru destul de grav mai ales pentru Munții Vrancei, atât de sălbatici și de puțin umblați; cu atât mai mult cu cât intersecția se petrece într-o zonă de platou relativ plat, unde în caz de ceață și de lipsă de experiență se pot ușor confunda direcțiile!
Buna ziua din nou
In anul care s-a scurs a fost completat traseul punct albastru si cu tronsonul Poiana Iacob – Vf. Tistobic (de fapt poteca nu atinge varful ci il ocoleste pe la sud pe curba de nivel).
Indicatorul acela din Poiana Butuci a fost inlocuit cu unul corect si complet:
http://i241.photobucket.com/albums/ff4/tozlovanuvlad/Divers/Butuci_zpshqvm8z1k.jpg
Întâmplarea face că duminica tocmai trecută ar fi trebuit să parcurgem traseul despre care am vorbit în comentariul de mai sus dar, din cauza previziubnilor meteo nefavorabile pentru zonă, am mers în Munții Baraolt. Însă, cât de curând, îl vom face, așa că informația dv. ne interesează direct. Mai important însă, este ca această informație să ajungă la cât mai mulți amatori de drumeție; așa că, ocazionat de reportajul drumeției preconizate, vom populariza, o dată în plus, știrea primită de la dv.
V. T. Buna ziua, daca am niste intrebari despre traseul marcat cu punct albatru, pot sa iau legatura cu dvs? Daca da, cum?
Buna ziua, puteti sa imi scrieti aici pe site daca nu e nimic secret sau confidential 🙂
Nu este nimic secret si confidential, insa este usor off topic, plus ca aici sunt pe blogul muntesiflori si am crezut ca nu este politicos sa avem o discutie intre noi, la altcineva acasa! 🙂 Plus ca aici se tot ingusteaza campul textului la mai multe raspunsuri si nu se citeste bine. Si nici nu este eficienta comunicarea prin intermediul unui blog, care ma anunta prin email 🙂 Intrebarea mea este daca aveti track al traseului marcat cu punct albastru si daca mai sunt si alte trasee marcate care urca pe varf. Multumesc, Horatiu Popa – Cluj. PS: cu cine am placerea? 🙂
Nu stiam de prezenta doboriturilor pe aceste portiuni dar din pacate era de asteptat. Munca de intretinere a traseelor e continua insa uneori depaseste puterile unor amatori. Acolo va trebui sa intervina in primul rind cei care administreaza padurile; tot din cauza doboriturilor nu am putut reface banda rosie intre Pasul Delusor si refugiul de linga Vf. Clabuci. Inainte de furtuna traseul se putea parcurge usor pe un vechi drum forestier, marcajul nu exista deloc insa acum e o jungla si nici Ocolul Silvic nu va interveni prea curind.
Asa este, cele doua trasee punct albastru, de la vest si de la est de vf. Lacauti sint derutante pe portiunea comuna. Cred ca de la Nae Popescu insusi se trage greseala. Nu mai poate fi reparata acum ci doar imbunatatita semnalizarea in zona critica. Anul acesta indicatoarele distruse de la bifurcatie vor fi inlocuite cu un stilp indicator nou cu sageti de calitate care sa indice cum trebuie directiile corecte. Si la Lacauti o sa fie completata semnalizarea inlocuind cele doua sageti ruginite si ciuruite. Cu putin noroc poate si cei din Vrancea sa refaca in varianta corecta panoul cu harta de la Lacauti.
Greșeala precedă intenția lui Nae Popescu de a sistematiza și a coordona acțiunea de marcare în Carpați, care, sub titulatura Asaltul Carpaților, pornise deja, destul de haotic, ceea ce l-a determinat pe Nae Popescu să intervină. Într-adevăr, o soluție este semnalizarea corespunzătoare a intersecției respective. Și, apropo de indicatoare, bine ar fi să se revină la materialele … clasice, adică la tablă pe stâlpi metalici; că te și întrebi: cum puteau căra copiii (apropo de Asaltul Carpaților) stâlpi metalici și ciment în spate, iar azi nu se mai poate cu 4 x 4 sau ATV ?!
Buna ziua
Cu bucurie va pot informa ca s-a remarcat/refacut/completat traseul punct albastru intre Poiana Iacob (acolo unde este casuta verde) si Poiana Butuci. Dupa cum ati remarcat, erau tronsoane intregi de pe care marcajul lipsea cu desavirsire, semnele erau sterse sau ascunse de vegetatie.
Inca ceva, in Poiana Butuci este un indicator instalat probabil de cei din Vrancea. Pe el scrie “Poiana Hartanu 5 – 5 1/2 ore” insa arata in directie complet opusa, spre Lacauti.
O veste bună și utilă; din acest din urmă punct de vedere, vă mulțumim ! Pentru că avem în proiect să trecem vara aceasta prin zonă, pe un traseu care să prindă Zârna și Lăcăuții, vom avea ocazia să apreciem … în direct noua stare a marcajelor !